« inapoi

regulamentul international de crestere al cainilor

CUTUMA DE LA MONACO
 Preambul

1. Tãrile membre si partenere sub contract ale FCI vor respecta Regulamentul de crestere international FCI.

Drepturile si obligatiile reciproce ale proprietarilor de etaloni sau de femele sunt determinate în principal de dreptul national, regulamentele stabilite de asociatiile chinologice nationale sau de membrii acestora (asociatii teritoriale sau cluburi de rasã) si /sau conventiile particulare. In cazul lipsei unor astfel de reglementãri, va fi aplicat prezentul Regulament.

- Crescãtorilor si proprietarilor de etaloni le este insistent recomandat sã stabileascã în scris conditiile în care se va face monta, astfel încât sã se creeze o situatie clarã cu privire la obligatiile financiare.

- Proprietarul unui câine este consideratã persoana care a achizitional legal animalul, se gãseste în posesia sa si poate proba detinerea acestuia printr-un certificat de înregistrare si un pedigree valabil.

- Posesorul etalonului este fie proprietarul acestuia, fie persoana care a primit autorizatia proprietarului de a oferi serviciile numitului etalon în vederea efectuãrii unei monte.

- Prezentul regulament priveste toate tãrile membre si partenere sub contract FCI. Prin aceasta se întelege cã activitatea de crestere nu poate fi practicatã decât cu câini de rasã purã, cu un caracter bun, în perfectã stare de sãnãtate din punct de vedere al ereditãtii si functionalitãtii si înscrisi într-o carte de origine sau registru de asteptare recunoscute de FCI. De asemenea, acestia trebuie sã îndeplineascã conditiile dictate de tãrile membre si partenere sub contract FCI.

- Singurii câini ce pot fi considerati în perfectã stare de sãnãtate din punct de vedere al ereditãtii sunt aceia care posedã caracteristicile standardului unei rase, tipul si temperamentul corespunzãtor acesteia si care nu prezintã nici un defect ereditar substantial care sã poatã afecta aspectul functional al progeniturii lor. In consecintã, tãrile membre si partenere sub contract FCI trebuie sã evite ca standardele sã continã exagerãri ale caracteristicilor ce ar putea pune în pericol functionalitatea câinilor.

- In materie de "gestionare" a defectelor ereditare precum displazia de sold sau atrofia progresivã a retinei, tãrile membre si partenere sub contract FCI trebuie sã tinã o evidentã câinilor atinsi de aceste maladii si sã le combatã metodic si continuu, informând FCI dacã aceasta o va cere.

- Tãrile membre si partenere sub contract FCI se bucurã de sprijinul Comisiei Stiintifice în materie de evaluare a defectelor ereditare. Comisia ajutã la combaterea acestor defecte îndrumând tãrile membre si partenere sub contract FCI. In cazul în care Comisia va elabora si edita un plan de mãsuri privind combaterea acestor defecte, acesta va trebui sã fie respectat din momentul aprobãrii sale de cãtre Comitetul General FCI.

- Tãrile membre si partenere sub contract FCI au toatã competenta si responsabilitatea în materie de crestere. Aceasta constã în indicatiile si liniile directoare date crescãtorilor, controlul procedurilor de crestere practicate de crescãtori si gestionarea cãrtilor de origine.

- Tãrile membre si partenere sub contract FCI trebuie sã elaboreze propriile regulamente de crestere, în baza prezentului regulament si în care sã fie stipulate obiectivele urmãrite. Aceste regulamente trebuie sã tinã cont, într-o manierã adecvatã, de specificul muncii pentru fiecare rasã.

- Nu pot fi folositi pentru crestere câinii ce prezintã urmãtoarele anomalii: temperament necorespunzãtor, surditate sau cecitate congenitalã, buzã de iepure, boltã palatinã deschisã, malformatii notorii ale maxilarului sau defecte dentare pronuntate, atrofie progresivã a retinei, epilepsie, criptorhidie, monorhidie, albinism, displazie severã a soldului sau culoarea robei necorespunzãtoare.

- Comerciantii de câini si cei care cresc câini într-un scop strict comercial nu pot creste câini într-o tarã membrã sau partenerã sub contract FCI.


 Cheltuieli de transport si întretinere a femelei

2. Proprietarului femelei îi este recomandat sã-si aducã si sã-si recupereze femela fie personal fie prin intermediul unei persone de încredere. Atunci când femela va rãmâne la posesorul etalonului mai multe zile, toate cheltuielile ocazionate de alimentatie, cazare, îngrijiri veterinare cât si pagubele provocate canisei sau domiciliului posesorului etalonului sunt în sarcina proprietarului femelei. Transportul femelei se efectueazã pe cheltuiala proprietarului acesteia.


 Resposabilitate

3. În conformitate cu dispozitiile legale în vigoare în diferitele tãri, este consideratã ca responsabilã de pagubele provocate de animal unor terte persoane, persoana care în momentul provocãrii acestora asigurã întretinerea si îngrijirea numitului animal.

În acest sens, proprietarul (sau posesorul) etalonului va proceda la încheierea unui contract de asigurare cu rãspundere civilã.


 Decesul cãtelei

4. In cazul când cãteaua a decedat pe timpul rãmânerii în pensiune la proprietarul etalonului, acesta din urmã se va obliga, pe cheltuiala sa, sã procedeze la constatarea decesului si cauzele care l-au provocat de cãtre un medic veterinar. Proprietarul etalonului îl va informa cât mai rapid posibil pe proprietarul femelei despre decesul acesteia si cauzele sale. Dacã proprietarul cãtelei va dori sã vadã cãteaua decedatã, nu-i va putea fi refuzat acest drept.

In cazul când decesul cãtelei s-a produs din vina proprietarului etalonului, acesta din urmã va trebui sã plãteascã daune interese proprietarului cãtelei. In cazul când proprietarul etalonului nu este responsabil de decesul cãtelei, proprietarul cãtelei va trebui sã-i returneze acestuia cheltuielile ocazionate de decesul cãtelei.


  Alegerea etalonului

5. Posesorul etalonului se obligã sã nu monteze cãteaua decât cu etalonul prevãzut si în nici un caz cu un altul.

In cazul când cãteaua nu a fost montatã de etalonul prevãzut, ea nu va putea fi montatã cu un alt etalon decât cu acordul proprietarului cãtelei.

In orice caz, este strict interzisã monta cãtelei cu doi masculi sau mai multi pe perioada acelorasi cãlduri.


  Monta accidentalã

6. In cazul când a avut loc o montã accidentalã efectuatã de un alt etalon decât cel prevãzut, posesorul etalonului care a efectuat monta este obligat sã-i ramburseze proprietarului cãtelei toate cheltuielile ocazionate de aceastã montã eronatã.

Dupã o montã accidentalã efctuatã de cãtre un alt etalon decât cel convenit, este strict interzisã o nouã montã cu etalonul care a fost ales initial.

Posesorul etalonului nu poate în nici un caz, pentru o asemenea montã, sã pretindã obligatii financiare proprietarului cãtelei.


 Atestarea montei

7. Posesorul etalonului va certifica prin redactarea unui atestat, executarea corectã a montei. El confirmã prin semnãturã pe acest document cã a fost martor ocular al montei. In cazul când serviciile cãrtii de origine ale tãrii unde se va declara fãtarea, prevãd formulare speciale pentru atestarea montei, va fi obligatia proprietarului cãtelei de a le procura si completa corect si de a le prezenta proprietarului etalonului pentru semnãturã.

Acest atestat de montã trebuie obligatoriu sã continã urmãtoarele date:

a) Numele si numãrul de înregistrare al etalonului în cartea de origine.

b) Numele si numãrul de înregistrare al femelei în cartea de origine.

c) Numele si adresa posesorului/proprietarului etalonului

d) Numele si adresa proprietarului femelei în momentul montei, eventual data achizitiei femelei

e) Locul si data montei

f) Semnãtura posesorului etalonului si proprietarului cãtelei

g) Dacã serviciile cãrtii de origine solicitã pentru înregistrarea puilor rezultati, o fotocopie certificatã sau un extras certificat conform cu pedigreeul etalonului, posesorul etalonului va furniza gratuit aceste documente proprietarului cãtelei.


 Despãgubiri pentru montã

8. Ii este recomandat proprietarului etalonului sã nu semneze atestatul de montã decât dupã plata pretului fixat în prealabil pentru montã. Retinerea femelei cu titlu de gaj nu este permisã.

9. Dacã etalonul convenit nu a efectuat monta, indiferent de motiv sau pentru cã femela nu se lasã montatã, neputându-se efectua monta, proprietarul etalonului are dreptul doar la despãgubirile prevãzute la Art.2 si în nici un caz nu va putea pretinde pretul fixat pentru montã.

10. In ceea ce priveste descendenta etalonului, proprietarul etalonului nu are dreptul, fatã de proprietarul femelei, la alte despãgubiri decât cele prevãzute pentru montã. De asemenea, el nu are dreptul sã primeascã un pui.

Dacã pãrtile se pun de acord cu privire la primirea unui pui, acest acord va fi formulat în scris înainte de montã. Intr-un asemenea acord, vor fi absolut precizate si respectate urmãtoarele puncte :

a) momentul alegerii puiului de cãtre proprietarul etalonului

b) momentul primirii puiului de cãtre proprietarul etalonului

c) momentul din care dreptul proprietarului etalonului de a alege un pui este irevocabil prescris

d) momentul din care dreptul proprietarului etalonului de a primi puiul este irevocabil prescris

e) reglementare

a cheltuielilor de transport

f) acorduri speciale pentru cazul când femela a nãscut cãteii morti sau a supravietuit un singur pui sau pentru cazul când puiul ales a decedat înainte de primire.

 Femela nu a rãmas gestantã  11. Dupã o montã corect executatã, se considerã cã etalonul si-a îndeplinit obligatiile si cã din acel moment conditiile pentru a avea dreptul la despãgubiri au fost îndeplinite.

Aceasta nu constituie o garantie cã femela a rãmas gestantã. Rãmâne la aprecierea proprietarului etalonului, dacã femela nu rãmâne gestantã, fie sã acorde acestei femele la urmãtoarele cãlduri o montã gratuitã, fie sã returneze o parte din indemnizatia pentru montã. Un asemenea acord va trebui sã fie redactat în scris înaintea montei si va fi cuprins în contractul de montã.

Dreptul la o montã gratuitã se stinge în principiu dacã etalonul prevãzut a decedat sau dacã a trecut în proprietatea altcuiva sau dacã femela prevãzutã a decedat.

Dacã se probeazã (prin analiza spermei) cã etalonul a fost steril în momentul montei, proprietarului femelei i se vor rambursa toate cheltuielile ocazionate de aceastã montã.

 Inseminarea artificialã

12. Inseminarea artificialã nu va fi aplicatã decât la animale care înainte s-au reprodus natural.

In caz de inseminare artificialã a femelei, veterinarul care a recoltat sperma de la etalon va certifica printr-un atestat scris obtinut dela cartea de origine unde vor fi declarati puii, cã sperma proaspãtã sau congelatã provine de la etalonul prevãzut. Atestatul prevãzut la art.7 (a-g) va fi furnizat gratuit proprietarului femelei de cãtre proprietarul etalonului.

Toate cheltuielile ocazionate de recoltarea si inseminarea spermei sunt în sarcina proprietarului femelei.

Veterinarul care a efetuat inseminarea va confirma în scris serviciului cãrtii de origine, cã femela a fost corect însãmântatã cu sperma provenind de la etalonul prevãzut pentru montã.

Acest atestat va cuprinde locul si data inseminãrii, numele si numãrul de înregistrare al femelei în cartea de origine cât si numele si adresa proprietarului femelei.

Proprietarul etalonului de la care provine sperma va furniza un atestat oficial al montei.


 Cesionarea dreptului de crestere

13. In general, se considerã cã din momentul montei, proprietarul femelei este crescãtorul progeniturii acesteia.

Cu toate acestea, dreptul de a utiliza o femelã sau un etalon poate fi transferat, prin acord contractual, unei terte persoane.

Un astfel de transfer va fi atestat în scris înaintea montei planificate. O astfel de cesiune, redactatã în scris, trebuie sã fie declaratã din timp serviciilor competente ale cãrtii de origine si eventual asociatiei de crestere, competentã pentru rasa respectivã. Acest document va fi anexat la declaratia de fãtare.

Este necesar sã se descrie foarte exact în cesiunea dreptului de crestere, drepturile si obligatiile celor douã pãrti contractante.

Terta persoanã care preia temporar dreptul de crestere al unei femele, este consideratã ca proprietar al acesteia, în sensul prezentului regulament, de la montã si pânã în momentul întãrcãrii.


 Reguli de bazã

14. Vor fi considerati câini de rasã purã si vor putea primi un pedigree recunoscut de FCI numai puii rezultati din doi pãrinti de rasã purã, care au pedigree recunoscute de FCI si pe care nu figureazã nici-o obiectie si nici-o restrictie din partea organizatiei chinologice nationale.

15. Pedigreele recunoscute de FCI sunt certificate care atestã fiabilitatea datelor cu privire la generatiile mentionate si nu pot fi considerate certificate care garanteazã calitatea câinelui.


 Înregistrarea puilor în cartea de origine

16. Dacã nu existã acorduri contrare, se considerã cã noul proprietar în urma vânzãrii unei cãtele gestante, este în mod automat si crescãtorul progeniturii. Puii vor fi înregistrati în cartea de origine a tãrii unde proprietarul femelei îsi are resedinta. Puii vor purta afixul sãu.

17. Orice câine crescut si înregistrat într-o tarã membrã sau partener sub contract FCI va fi identificat printr-un sistem permanent si nefalsificabil; aceastã identificare va trebui sã aparã pe pedigree.

Puii sunt înregistrati, în principiu, în cartea de origine a tãrii unde proprietarul femelei îsi are resedinta. In caz de contestatie, el va trebui în mod obligatoriu sã probeze aceasta printr-un atestat eliberat de autoritatea care tine registrul cãrtii de origine din tara de domiciliu.

Sunt tolerate exceptii pentru crescãtorii de câini de rasã care domiciliazã într-o tarã care nu tine o carte de origine recunoscutã de FCI.

Acestia au posibilitatea de a proceda la înscrierea puilor într-o carte de origine recunoscutã de FCI.

Vor fi înregistrati toti puii rezultati la fãtare; aceasta include toti puii existenti la data înregistrãrii.


  Regulamente de crestere ale tãrilor membre F.C.I.

18. Regulamentele de crestere ale tãrilor membre si partenere sub contract FCI pot fi mai restrictive decât prezentul regulament dar nu vor contine prevederi contrare acestuia.


  Dispozitii finale

19. Acest Regulament înlocuieste Cutuma Internationalã de Crestere de la Monaco din 1934.

În caz de divergentã la interpretare, textul german este determinant.

* Adoptat de Adunarea Generalã FCI, 11 si 12 iunie 1979 la Berna (Elvetia).